Zilele acestea am citit o remarcă veche a unui pastor mai în vârstă:

„Daniel a stat cu leii în groapă, dar nu i-a tras de coadă.”

Ce adevăr profund este în aceste cuvinte!

Daniel nu a ajuns în groapa cu lei pentru că a căutat pericolul.

A ajuns acolo pentru că a ales să rămână credincios lui Dumnezeu. Iar când Dumnezeu l-a păzit, Daniel nu s-a apucat să-i provoace pe lei.

Uneori, și noi trecem prin „gropile cu lei” ale vieții. Dumnezeu ne poate păzi în mijlocul unei încercări, al unei nedreptăți, al unei ispite sau al unei situații periculoase. Dar asta nu înseamnă că trebuie să provocăm pericolul.

Credința nu înseamnă să te arunci în foc ca să demonstrezi că Dumnezeu te poate scoate. Credința înseamnă să-L asculți pe Dumnezeu și atunci când nu înțelegi de ce ai ajuns în groapă.

Daniel a avut curaj, dar a avut și înțelepciune.

Poate că astăzi Dumnezeu te-a scos dintr-o situație grea.

Nu te întoarce să te lupți cu oamenii care te-au rănit.

Nu provoca aceleași probleme din care Dumnezeu te-a izbăvit. Nu „trage leii de coadă”.

Uneori, cea mai mare dovadă a maturității spirituale nu este faptul că poți înfrunta un pericol, ci faptul că știi când să te oprești.

Dumnezeu poate închide gura leilor, dar tu nu trebuie să-i provoci.Mergi înainte cu credință, cu discernământ și cu pace.Nu te teme de groapă, dacă Dumnezeu este cu tine.Dar nici nu te juca lângă lei doar pentru a vedea cât de mult te poate proteja Dumnezeu.

Credința are curaj. Dar credința adevărată are și înțelepciune.